Ce este “Directiva Furnizorilor de Servicii de Plată” (pe scurt: PSD)?
Directiva Furnizorilor de Servicii de Plată (PSD – lansată în 2007) urmărea să contribuie la dezvoltarea unei piețe unice de plăți în Uniunea Europeană pentru a promova inovația, concurența și eficiența în UE.
În 2013, Comisia Europeană a propus un amendament (PSD2), care urmărea să sporească aceste obiective. Acesta urmărea să îmbunătățească protecția consumatorilor, să stimuleze concurența și inovația în sector și să consolideze securitatea pe piața plăților, ceea ce se aștepta să faciliteze dezvoltarea de noi metode de plată și comerțul electronic.
Ce este PSD3?
A treia directivă privind serviciile de plată, PSD3, este un cadru viitor care reglementează plățile electronice și ecosistemul bancar în spațiul pieței unice europene (SEE).
La fel ca și predecesorul său, PSD3 va aborda standardele și protocoalele Strong Customer Authentication (SCA) și open banking, cu scopul de a facilita tranzacțiile consumatorilor cu încredere în peisajul digital, atât cu comercianții, cât și cu băncile.
În plus, protocoalele financiare și bancare deschise vor aborda schimbul de informații despre clienți între autoritățile competente și băncile la care consumatorul are conturi, inclusiv autoritățile fiscale, procesatorii de plăți și multe altele.
Ar trebui clarificat faptul că numai tranzacțiile electronice intră sub incidența directivelor privind serviciile de plată – atât în ceea ce privește plățile, cât și serviciile bancare online/mobile. Deci, ele nu abordează plățile în numerar sau cecurile bancare, de exemplu.
PSD3 vs. PSD2: Diferențe
PSD3 este o legislație viitoare stabilită pentru a reglementa furnizarea de plăți electronice și ecosistemul bancar în cadrul pieței unice a UE, în timp ce PSD2 este versiunea mai veche a acestui cadru, care a fost utilizat în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European din 2019/2020.
PSD2 guvernează toate plățile digitale și finanțarea deschisă în UE și SEE, iar PSD3 este de așteptat să facă același lucru, potențial extinzându-și domeniul de aplicare.
O modalitate de a gândi în termeni solizi la ceea ce ar putea face parte din PSD3 este să analizăm întrebările adresate în faza de consultare. Acestea ne arată zonele pe care autoritățile le-au alocat deja pentru reconsiderare și posibilă actualizare.
Prin urmare, noua directivă privind serviciile de plată urmărește să răspundă la întrebări și să abordeze probleme precum cele de mai jos:
- Sunt adecvate cerințele actuale de open banking?
- Există alternative la metodele SCA actuale?
- Ar trebui prelungită perioada SCA de la 90 la 180 de zile
- Ar trebui să se modifice limitele de plată fără contact?
- Ar trebui să fie dezvăluite costurile de conversie valutară aplicabile înainte de tranzacții?
- Sunt excepțiile din PSD2 încă adecvate?
- Ar trebui accelerate tranzacțiile de plată cu un singur picior (doar un singur PSP în SEE)?
- Poate fi eficientizată autorizarea pentru furnizorii și instituțiile de plăți?
- Ar trebui să începem să reglementăm activitățile nereglementate în prezent, cum ar fi plățile cripto și BNPL?
Desigur, se poate constata că unele dintre acestea sunt suficiente pentru utilizare ulterioară, caz în care acele părți ale PSD2 sunt susceptibile să fie pur și simplu lăsate așa cum sunt, mai degrabă decât actualizate. Cu toate acestea, este aproape sigur că vor exista și schimbări majore.
PSD3 va ajuta în lupta împotriva fraudelor
Pe lângă eficientizarea furnizării de plăți și servicii financiare, PSD3 va căuta să protejeze operațiunile și utilizatorii, făcându-le mai sigure pentru toate părțile implicate – în conformitate cu predecesorii săi.
De exemplu, PSD2 a definit și a mandatat utilizarea autentificării multifactoriale (MFA) în anumite tipuri de plăți, precum și atunci când un consumator dorește să își acceseze contul financiar la banca sau compania de credit. Acest lucru a făcut mult mai dificil ca atacurile cu forță brută, phishing și alte tipuri de atacuri de preluare a conturilor să aibă succes.
PSD3 va căuta să amplifice și mai mult protecția consumatorilor și organizațiilor, precum și a economiilor naționale și regionale în general, abordând metode frauduloase mai recente, precum și anticipând noi riscuri în măsura posibilului.